abandona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunța definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
7. a înceta de a utiliza.
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
9. a se încrede, a se preda.
10. a se neglija.
11. a-și pierde curajul.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiție.

actinografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinographie)

1. fotografie plasând obiectul între placa sensibilă și sursa luminoasă.
2. procedeu de preparare a unui clișeu tipografic cu raze roentgen.
3. imaginea obținută.

cicatriza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. cicatriser)

1. tr., refl. a (se) vindeca lăsând o cicatrice.

diafan 1, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. diaphane)

1. foarte puțin dens, lăsând lumina să străbată, fără a permite să se distingă clar formele și contururile; transparent, foarte subțire.
2. (despre oameni) palid, străveziu; fin.

fanda

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. fendre)

1. (sport) a înainta cu un picior, îndoindu-l și lăsând greutatea corpului pe el, ținându-l pe celălalt întins.

favorit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. favori, it. favorito, rus. favorit)

1. adj. iubit, preferat.
2. s. m. f. cel iubit cu predilecție de cineva.
3. protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent.
4. participant la o competiție considerat ca având cele mai mari șanse de reușită.
5. cal socotit a fi capabil să câștige o cursă.
6. s. m. (pl.) barbă care încadrează figura de o parte și de alta a obrazului, lăsând bărbia liberă; cotleți.