majorat
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. majorat, germ. Majorat)
Etimologie: (fr. majorat, germ. Majorat)
1. proprietate inalienabilă rezervată primului născut în linie masculină al unei familii nobile.
2. vârstă de la care cineva se poate bucura prin lege de drepturi depline civile și politice; starea juridică a celui devenit major.