OK
X
arenă 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arène)
1.
hidrocarbură
care
conține
unul
sau
mai
multe
nuclee
benzenice
în
moleculă;
hidrocarbură
aromatică.
aromatic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. aromatique, lat. aromaticus)
1.
care
răspândește
aromă,
parfumat.
2.
(despre
plante)
care
conține
diferite
substanțe
mirositoare.
3.
(despre
substanțe
organice,
combinații)
care
are
în
moleculă
unul
sau
mai
multe
nuclee
de
6
atomi
de
carbon,
cu
o
structură
caracteristică.
4.
(chimie)
se
referă
la
seria
de
compuși
foarte
stabili
a
căror
moleculă
conține
unul
sau
mai
multe
nuclee
de
benzen.
5.
plantă
~ă
=
plantă
folosită
în
bucătărie
și
fitoterapie
pentru
aromele
pe
care
le
degajă
și
pentru
uleiurile
esențiale
pe
care
le
conține
și
care
pot
fi
extrase.
6.
(oenologie)
persistență
~ă
intensă
=
durata
exprimată
în
secunde
a
persistenței
aromelor
după
degustare.
7.
miros
~
=
miros
care
decurge
dintr-o
aromă,
un
parfum
sau
un
ulei
parfumat.
binucleat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (engl. binucleate)
1.
(biol.;
despre
celule)
cu
două
nuclee.
bombardament
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bombardement, it. bombardamento)
1.
atac
cu
bombe
de
aviație,
cu
proiectile
de
artilerie
sau
cu
rachete.
2.
(fiz.)
~
nuclear
=
proiectarea
unui
fascicul
de
particule
elementare
asupra
unor
nuclee
atomice.
bombă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bombe)
1.
proiectil
cu
încărcătură
explozivă,
incendiară
etc.,
la
bombardamentele
de
aviație.
2.
~
atomică
(nucleară)
=
dispozitiv
având
ca
exploziv
energia
nucleară
dezvoltată
prin
reacția
de
fuziune
în
lanț
a
nucleelor
unor
elemente
grele
(uraniu,
plutoniu);
bombă
A;
~
cu
hidrogen
=
dispozitiv
a
cărui
explozie
se
datorește
energiei
termonucleare
dezvoltate
prin
reacția
de
fuziune
a
nucleelor
de
hidrogen
(deuteriu,
tritiu);
bombă
H,
bombă
termonucleară.
3.
~
vulcanică
=
bucată
de
lavă
azvârlită
de
un
vulcan,
la
începutul
erupției.
4.
recipient
în
medicină
pentru
gaze
sau
substanțe
radioactive.
5.
(peior.)
cârciumă
sordidă,
rău
famată.
6.
(fig.;
sport)
lovitură
puternică
de
minge.
7.
(fam.)
știre,
fapt
care
produce
senzație.
cariometrie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. caryométrie)
1.
măsurare
a
diametrului
nucleelor
celulare
cu
microscopul.