Dictionar

spadă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. spada)

1. armă albă formată dintr-o lamă dreaptă cu două tăișuri, din gardă și mâner, cu care se poate tăia și împunge.
2. (sport) armă formată dintr-o lamă îngustă de oțel și mâner, folosită la scrimă; (prin ext.) probă de scrimă care se practică cu această armă.
3. (sport) una dintre cele trei arme ale scrimei, disciplina care folosește această armă.
4. (sintagmă) film de capă și ~ = film de aventuri eroice și cavalerești a cărui acțiune se plasează în epoca medievală.
5. (înv.; expr.) ~da (sabia) lui Damocles = un pericol care poate apărea în orice moment.
 

spadasin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. spadassin)

1. luptător cu spada.
2. amator de dueluri.
3. ucigaș plătit; om cu porniri războinice.
 

capă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cape, it. cappa)

1. pelerină (scurtă) de blană sau de stofă.
2. de ~ și spadă = (despre un roman sau film) de aventuri, cu multe dueluri și înfruntări primejdioase.
3. dispozitiv de protecție împotriva accidentelor la mașini, la ferăstraie etc.
4. poziție pe care o ia o navă pe un timp neprielnic, cu vânt foarte puternic, care îi permite să suporte mai ușor valurile, vântul, furtuna.
 

espadon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. espadon)

1. sabie mare și lată a infanteriei germane și elvețiene, cu garda în formă de cruce și cu mânerul lung, mânuită cu amândouă mâinile.
2. pește al cărui maxilar superior se prelungește în formă de sabie; pește-spadă.
 

gladioliform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. gladioliforme, cf. lat. gladiolus „spadă scurtă” + forma „formă”)

1. (botanică) în formă de spadă; acinaciform.
 

gladium

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. gladium)

1. spadă romană scurtă și lată, cu două tăișuri paralele și vârf triunghiular.
2. (var.) gladiu.
 

limul

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. limule, lat. limulus)

1. artropod marin, comestibil, cu corpul acoperit de o carapace chitinoasă în formă de scut și terminată cu o coadă ca o spadă.
 

muline

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. moulinet)

1. (scrimă) mișcare de rotație rapidă (cu spada, cu floreta).
2. a face ~uri = a da unui baston, unei săbii o mișcare de rotație rapidă.