Dictionar

patrona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. patronner)

1. a ocroti, a proteja, a sprijini, a susține.
2. (depr.) a prezida, a trona.
3. (mar.) a înfășura cu ață de velă ori cu merlin capătul unei parâme pentru a împiedica despletirea sau uzarea.
 

patronaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. patronage)

1. ocrotire, protecție; sprijin, egidă.
2. (în trecut) societate de binefacere; acțiune de (falsă) ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă.
 

patronal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr., engl. patronal)

1. referitor la patroni, format din patroni.
2. referitor la ziua numelui cuiva.
 

patronat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. patronat, lat. patronatus, germ. Patronat)

1. (la romani) drept al patronului asupra clienților săi.
2. (în trecut) drept al unui prelat sau senior de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică.
3. calitate, situație de patron; totalitatea patronilor.
 

patronat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (vb. patrona)

1. ocrotit de un patron.
2. condus de un patron.
 

auspiciu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. auspicium, fr. auspice)

1. (la romani) prevestire făcută de auguri (I).
2. dreptul de a lua auspiciile (rezervat consulilor, pretorilor și cenzorilor).
3. (rar) protecție.
4. sub ~iile cuiva = sub egida, sub patronajul cuiva; sub cele mai bune ~ii = în împrejurări favorabile.
 

client, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. client, lat. cliens)

1. plebeu roman care recunoștea patronajul unui patrician.
2. cumpărător al anumitor produse, consumator al unui local public.
3. cel care apelează la serviciile unui avocat, medic, croitor.
4. (loc. nom.) ~ final = client care obține un bun sau un serviciu în schimbul unor bani și al cărui scop nu este revânzarea.
 

patrocinium

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat., fr. patrocinium)

1. (la romani) protecție acordată de un patron clienților săi.
2. acțiunea de punere sub ocrotirea unui sfânt patron; patronaj, protecție, apărare.
3. (var.) (lat. înv.) patrociniu.
 

tutela

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (tutelă)

1. a avea pe cineva în grijă; a proteja, a patrona.
 

patrocina

Parte de vorbire:  vb. tr. (lat. înv.)  
Etimologie: (lat. patrocinari)

1. a ocroti o persoană sau o colectivitate; a patrona, a proteja, a sprijini, a susține.