Dictionar

 

autoatelier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + atelier)

1. atelier mobil de reparații, instalat pe un autovehicul.
2. autovehicul cu atelier de mecanică pentru autodepanare.
 

batelier

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. battelliere)

1. matelot din echipajul unui batel.
2. persoană care conduce o ambarcațiune mică.
 

miniatelier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. mini-atelier)

1. atelier de dimensiuni reduse.
 

autoatelier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + atelier)

1. atelier mobil de reparații, instalat pe un autovehicul.
2. autovehicul cu atelier de mecanică pentru autodepanare.
 

autodepanare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (auto + depanare)

1. reparare pe traseu a unui autovehicul rămas în pană; (p. ext.) autoatelier folosit pentru asemenea reparații.
 
 

bijuterie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bijouterie)

1. obiect de podoabă; giuvaer.
2. (fig.) lucru elegant și de mare preț.
3. magazin, atelier de bijuterii.
 

cartonaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cartonnage)

1. cartonare.
2. atelier unde se fac obiecte de carton.
3. obiect de carton.
 

cinecenaclu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cine- + cenaclu)

1. atelier de creație al cineaștilor amatori.