Dictionar

inactiv

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT inactivus
2. FR inactif
3. EN inactive
4. DE inaktiv; unwirksam; untätig
5. RU бездеятельный
6. HU inaktív, nyugvó, életműködésében szünetelő
 

inactiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. inactif)

1. care nu activează, care nu are activitate; neactiv.
2. care nu lucrează, nu face nimic; leneș.
3. (despre substanțe, elemente chimice) care nu reacționează.
4. (economie) piața ~ă = piață în care afacerile și tranzacțiile nu sunt prea numeroase.
5. (informatică) se referă la starea în care un program nu este solicitat și nu participă la nicio activitate.
6. (antonime) activ, ocupat.
 

inactiva

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. inactiver)

1. a face inactiv, să nu poată reacționa; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza.
 

inactivare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (inactiva)

1. acțiunea de a inactiva și rezultatul ei; operație sau proces prin care ceva este făcut inactiv; inactivizare.
2. suprimarea activității biochimice sau biologice a unei substanțe sau organism, folosind un agent fizic sau chimic.
3. suprimare a acțiunii unei substanțe toxice asupra organismului; neutralizare.
4. (antonim) activare.
 

inactivat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (inactiva)

1. care a devenit inactiv; dezactivat.
2. (antonim) activat.
 

inactivism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Inaktivismus)

1. accentuare a atitudinii inactive; mod de viață care evită contactul cu lumea din afară.
 

inactivitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inactivité)

1. 1 lipsă de activitate; pasivitate.
2. suprimare a capacității active (2) a unei substanțe.
 

activator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. activateur)

1. adj., s. m. (substanță) care, adăugată unui catalizator, unui material, le intensifică activitatea; activant.
2. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermenților.
3. substanță care activează fermenții inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau țesuturi embrionare.
 

anavirus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anavirus)

1. inframicorp devenit inactiv patologic sub acțiunea căldurii sau formolului.
 

antitrombină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. antithrombine)

1. (med.) substanță din sânge capabilă să inactiveze trombina.
2. (med.) inhibitor fiziologic major al coagulării; anticoagulant natural sintetizat în ficat, care ajută la prevenirea formării inadecvate a cheagurilor de sânge.
 

atrofie 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. atrophie, lat., gr. atrophia)

1. reducere a volumului și puterii unui țesut sau organ, cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție.
 

chemitripsinogen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chymotrypsinogène)

1. proferment inactiv secretat de pancreas care, sub acțiunea catalitică a tripsinei, se transformă în chimotripsină.
 

complexon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. complexon)

1. agent chimic cu proprietăți de inactivare a ionilor metalici, cu structuri ciclice în interiorul moleculei.