APLANO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. aplano-, cf. gr. aplanes „fără deviație, fixat”)

1. „nemișcat, imobil”.

fix, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fixe, lat. fixus)

1. (și adv.) care nu se poate mișca sau muta; neclintit, nemișcat.
2. neschimbat, care nu se schimbă, nu variază.
3. idee ~ă = ideea care preocupă permanent pe cineva; obsesie, fixație.
4. care nu se descompune.
5. care se elimină greu.
6. precis, exact.

imobil 2, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. immobile, lat. immobilis)

1. nemișcat, neclintit, fix.

inert, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. inerte, lat. iners)

1. nemișcat, neînsuflețit, mort.
2. moale, molâu, lipsit de vigoare.
3. (fiz.) cu inerție; referitor la inerție.
4. (chim.; despre elemente, substanțe) lipsit de reactivitate față de alte substanțe.

stagnant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. stagnant, lat. stagnans)

1. califică apele care nu curg; stătător.
2. care rămâne nemișcat și nu se reînnoiește.
3. (despre abstracte) care nu evoluează, nu progresează; inactiv; (prin ext.) nefavorabil progresului.
4. (med.) care nu mai circulă și se acumulează într-o anumită parte a corpului.
5. (antonime) curgător; instabil, mobil.

stație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. station, lat. statio)

1. oprire, popas.
2. punct de oprire, staționare a vehiculelor de transport public pentru îmbarcarea și debarcarea călătorilor, încărcarea sau descărcarea mărfurilor etc.
3. așezământ, instituție pentru efectuarea unor cercetări științifice, bazate pe observarea anumitor fenomene.
4. punct geodezic din care se fac observații.
5. poziție, loc.
6. ~ de benzină = punct de aprovizionare cu combustibil, ulei și apă a autovehiculelor.
7. loc de unde se fac emisiuni radiofonice, de televiziune etc.
8. ~ electrică = ansamblu de instalații electrice la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea și distribuția ei.
9. ~a planetelor = poziție pe traiectoria aparentă a planetelor pe cer când acestea par nemișcate pentru un timp.
10. ~ spațială (sau cosmică) = satelit artificial sau vehicul cosmic plasat pe o orbită în jurul Pământului, servind ca laborator sau observator extraatmosferic ori ca rampă de lansare spre alte planete.