coempțiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. coemption, lat. coemptio)

1. (drept roman) formă de căsătorie civilă în care avea loc o vânzare fictivă a bărbatului și a soției; (căsătorie prin) cumpărare reciprocă.

decupat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (decupa)

1. acțiunea de a decupa și rezultatul ei; decupare, decupaj.
2. tăiere dintr-un întreg; (desprindere prin) tăiere de-a lungul unui contur sau model precis.

tangent, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. tangent/e/, lat. tangens)

1. adj. (despre drepte, plane) care atinge într-un singur punct o linie, o suprafață sau o altă figură geometrică, fără a o tăia.
2. s. f. dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct.
3. funcție trigonometrică, câtul dintre sinus și cosinus.
4. (fig.) în (sau prin) ~ = tangențial.

traduce

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. traducere, după fr. traduire)

1. tr. a transpune dintr-o limbă în alta; a tălmăci.
2. (spec.) a restabili un text telegrafic pe baza semnalelor recepționate.
3. (fig.) a exprima, a reda (prin artă).
4. a ~ în viață = a înfăptui, a pune în aplicare.
5. (tehn.) a transforma o mărime de o anumită natură într-o mărime de o altă natură.
6. (jur.) a cita în fața justiției, a da în judecată.
7. (fam.) a înșela (în dragoste).
8. tr., refl. a (se) manifesta, a (se) exprima (prin).

preajmă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. slav. préžda „înainte”)

1. spațiul din vecinătatea cuiva; loc în apropiere; împrejurime, vecinătate.
2. (loc. adj.) (spațial) din (prin) ~ = care se află în (sau prin) jur; din apropiere, apropiat.
3. (loc. adj.) (temporal) din (prin) ~ = din ajun sau dintr-un timp apropiat.
4. (loc. adv.) în (prin) ~ = împrejur, primprejur, aproape de.