antirealist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiréaliste)

1. ostil realismului, realității.

irealist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. irréaliste)

1. I. referitor la irealism (școală artistică care se străduiește să nu facă referire la realitate).
2. (cel) care este lipsit de orice simț al realității, care manifestă un spirit lipsit de realism.
3. II. adept al irealismului.
4. (antonim) realist.

neorealist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. néoréaliste)

1. I. referitor la neorealism (tendință artistică a secolului XX care se manifestă printr-o întoarcere la realism).
2. II. adept al neorealismului.

onirism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. onirisme)

1. (med.) delir, halucinație asemănătoare visului, care însoțește unele stări psihopatologice.
2. curent literar românesc (principali reprezentanți: Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag) aparținând suprarealismului.
3. atmosferă, caracter oniric al unei creații; stilul unei opere literare sau artistice care oferă o atmosferă apropiată de cea a unui vis.

realist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. réaliste)

1. I. bazat pe realism; specific realismului.
2. care afirmă existența unei realități obiective, care refuză să se țină de o concepție unic fenomenală sau formalistă a științei.
3. care se referă la realismul filozofic și artistic.
4. care exprimă fidel realul, fără a-l idealiza.
5. care are spirit practic, care vede lumea așa cum este.
6. II. adept al realismului.
7. artist, scriitor care reprezintă realismul în artă, în literatură.
8. membru al unei școli de pictură de la mijlocul secolului al XIX-lea.
9. (antonime) idealist, utopist.

suprarealist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (după fr. surréaliste)

1. I. referitor la suprarealism; conform principiilor suprarealismului; surrealist.
2. care evocă sensibilitatea, arta, metodele suprarealismului; surrealist.
3. II. adept al suprarealismului (mișcare poetică și artistică a secolului XX, născută la Paris în anii 1920 ca o evoluție a dadaismului, care pune accent pe activitatea spontană a imaginației și pe exploatarea zonelor iraționalului în creația artistică); surrealist.