Dictionar

 
 
 
 
 
 

anatemiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (după fr. anathémiser, anathématiser, lat. anathemisare)

1. a arunca anatema asupra cuiva; a pronunța o excomunicare împotriva cuiva.
2. a blestema, a declara ca aparținând răului.
 

demoniza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (demon + -iza)

1. a da caracter demonic; a personifica într-un demon.
2. a atrage de partea diavolului, a răului.
 
 
 

dunst

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Dunst)

1. griș fin produs intermediar la măcinarea grâului în morile industriale.