Dictionar

contaminat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT contaminatus
2. FR contaminé
3. EN contaminated
4. DE infiziert; kontanimiert; verseucht; angesteckt
5. RU зaсоренный
6. HU fertőzött
 

contaminat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (contamina)

1. care a suferit acțiunea de contaminare; molipsit.
2. infectat cu un agent patogen sau o boală contagioasă.
3. care este atins de substanțe radioactive.
4. (fig.) influențat de o idee, o atitudine etc.
5. (antonime) necontaminat, sănătos, steril.
 

contaminație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contamination, lat. contaminatio)

1. contaminare.
2. procedeu folosit de scriitorii latini constând în amestecarea subiectelor mai multor comedii grecești pentru a alcătui una latinească.
3. (lingv.) încrucișare între două limbi.
4. modificare a formei unui cuvânt sau a unei construcții gramaticale prin încrucișarea lor cu alte cuvinte ori construcții asemănătoare ca sens.
5. influență reciprocă între elemente folclorice.
 

contaminabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. contaminable)

1. care poate fi contaminat sau care riscă să-i contamineze pe ceilalți.
2. (antonim) necontaminabil.
 

decontamina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décontaminer)

1. a înlătura un factor contaminant; a îndepărta activitatea nocivă a corpurilor contaminate cu substanțe radioactive; a dezactiva.
 

formoliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (formol + -iza)

1. a dezinfecta cu formol o încăpere sau obiectele contaminate cu microorganisme patogene.
2. a fixa țesuturile animale cu ajutorul formolului sau al vaporilor de formol.
 

gastroenterită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. gastro-entérite)

1. (med.) inflamație a sistemului digestiv, cauzată de obicei de consumul de apă sau alimente contaminate cu bacterii, care poate duce la greață, vărsături, crampe abdominale, flatulență și diaree, precum și deshidratare, febră și cefalee (dureri de cap); enterogastrită.
 

minamata

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. minamata)

1. complex de tulburări care apar ca urmare a consumului de pește contaminat prin dejecții industriale în care există mercur; otrăvire cu mercur.
 

toxiinfecție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. toxi-infection)

1. infecție datorată acțiunii unor toxine secretate de microbi asupra organismului.
2. ~ alimentară = infecție provocată de alimente contaminate cu substanțe toxice.