OK
X
primitiv
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
primitivus
2.
FR
primitif;
primitive
3.
EN
primitive
4.
DE
primitiv
5.
RU
примитивный
6.
HU
ősi,
eredeti,
fejletlen,
közönséges
primitiv, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. primitif, lat. primitivus)
1.
adj.
de
la
începutul
omenirii,
străvechi.
2.
aflat
pe
cea
dintâi
treaptă
a
dezvoltării
societății
umane.
3.
necultivat,
necivilizat,
sălbatic.
4.
nume
dat
pictorilor
și
sculptorilor
care
precedă
epoca
Renașterii.
5.
primar,
de
bază.
6.
cuvânt
~
=
cuvânt-
primitivamente
Parte de vorbire:
adv. (învechit)
Etimologie: (primitiv + -amente; cf. it. primitivamente, fr. primitivement)
1.
într-o
manieră
primitivă;
la
origine;
la
început;
inițial.
primitivism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. primitivisme)
1.
caracter
primitiv;
primitivitate.
2.
denumire
dată
oricărei
tendințe
de
a
căuta
căi
sau
modele
într-o
cultură
mai
puțin
evoluată
din
trecut.
3.
școală
de
pictură
care,
din
atenție
pentru
fond,
înlătură
tot
ce
e
adăugat
de
civilizație;
imitarea
cu
bună
știință
a
„primitivilor”.
4.
falsă
naivitate
sau
simularea
naivității
în
creația
literar-artistică.
primitivitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. primitivité)
1.
stare
de
înapoiere,
lipsă
de
civilizație;
sălbăticie,
primitivism.
2.
stare
a
ceea
ce
este
primitiv.
primitiviza
Parte de vorbire:
tr., intr.
Etimologie: (primitiv + -iza, cf. fr. primitiviser)
1.
a
da
un
caracter
primitiv
la.
2.
a
face
să
devină
primitiv.
3.
a
ajunge
în
stare
de
primitivism.
primitivizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (primitiviza)
1.
acțiunea
de
a
primitiviza
și
rezultatul
ei.
2.
aducere
în
starea
de
om
primitiv;
sălbăticire.
acraniate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. acraniens)
1.
pl.
subîncrengătură
de
animale
cordate
primitive,
lipsite
de
craniu.
adamism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. adamisme)
1.
doctrină
a
unor
eretici
din
primele
secole
ale
creștinismului,
care
apăreau
goi
în
adunări;
doctrina
adamiților.
2.
orientare
în
cadrul
akmeismului,
care
manifesta
preferința
pentru
elementul
biologic
primitiv.
agamie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agamie, lat. agamia)
1.
(biol.)
înmulțire
asexuată
care
nu
implică
fecundație.
2.
lipsă
a
unui
regim
juridic
privind
căsătoria
în
societatea
primitivă.
agnate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agnathes)
1.
subîncrengătură
de
cordate
primitive,
acvatice,
fără
fălci
și
dinți
osoși;
agnatostomi.
agriologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (agrio- + -logie)
1.
disciplină
care
studiază
obiceiurile
omului
primitiv.
angioblast
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. angioblaste)
1.
celulă
primitivă
mezenchimală
din
care
se
formează
vasele
și
celulele
sangvine
ale
embrionului.