colpită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. colpite)

1. (med.) inflamație a colului uterin; cervicită; metrită.
2. (med.) inflamație vaginală; vaginită.

cupiță

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cupă + -iță)

1. diminutiv al lui cupă; cupă mică.
2. (reg.) măsură de capacitate pentru laptele de oaie.

decapita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décapiter)

1. a tăia capul cuiva; a ucide; a executa un condamnat prin tăierea capului.
2. a separa capul bovinelor de corpul lor la abator.
3. (fig.) a suprima, a reduce la neputință principalii șefi ai unui partid, ai unei bande etc.

decrepita

Parte de vorbire:  vb. tr., refl.  
Etimologie: (fr. décrépiter)

1. a (se) produce o decrepitare.
2. a calcina o sare până nu mai trosnește.

gropiță

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT scrobicula; scrobiculus; foveola
2. FR fossette; scrobicule
3. EN alveolus
4. DE Grübchen; kleine Grube; flache Grube
5. RU уrлубление; ямочкa
6. HU gödröcske, vájat

miocolpită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. myocolpite)

1. inflamație a musculaturii peretelui vaginal.

abstinență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abstinence, lat. abstinentia)

1. abținere de la anumite băuturi, alimente etc; abstențiune.
2. (sintagmă) (economie politică) teoria ~ei = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal exagerat.
3. ~ sexuală = abținere de la actul sexual.

acțiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. action, lat. actio)

1. desfășurare a unei activități; faptă.
2. operație militară (ofensivă sau defensivă).
3. ceea ce arată un verb.
4. totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică.
5. efect, influență.
6. proces.
7. cerere prin care se deschide un proces.
8. hârtie de valoare care reprezintă o cotă fixă din capitalul unei societăți comerciale și care dă deținătorului dividende.

acumulare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (acumula)

1. acțiunea de a (se) acumula.
2. proces economic complex constând în formarea și utilizarea unei părți din venitul societății pentru asigurarea reproducției lărgite.
3. ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează.
4. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenții geomorfologici.

acusmatic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acousmatique)

1. (fil.) nume dat discipolilor lui Pitagora.

adhocrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ad-hoc + -craţie)

1. (în sociologia și viitorologia politică contemporană) instabilitatea cronică pe care o cunosc diferitele forme de organizare (economică și socială) ca urmare a impactului societății capitaliste dezvoltate cu revoluția științifico-tehnică.

adosat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adossé, lat. adossatus)

1. așezat adaxial.
2. (bot.) orientat spre axă.
3. (despre o coloană, un pilastru) lângă un perete; (despre o construcție) lipită de un edificiu.