Dictionar

betyl

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bétyle)

1. (la arabi) piatră neagră care însoțea tribul în deplasările sale, purtată ca obiect sacru, ocrotitor, într-un cort montat pe o cămilă, cu un cortegiu de prezicători, toboșari și femei dansând.
 

calandru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calandre)

1. mașină cu mai mulți cilindri metalici rotitori, prin care trece și este presat un material.
2. presă cu cilindri în tipografie pentru imprimarea în relief, pe carton special, a matrițelor de stereotipie.
 

elice

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hélice)

1. curbă care taie sub un unghi constant generatoarele unui cilindru sau ale unui con.
2. organ rotitor din două sau mai multe pale fixate pe un butuc, care pune în mișcare un avion, un vapor etc.
 

patron, -oană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. patron, lat. patronus, germ. Patron)

1. s. m. patrician roman considerat în raport cu liberții și cu clienții săi.
2. s. m. f. sfânt socotit protector al unei persoane, al unei comunități etc., care îi poartă numele.
3. ocrotitor, protector, susținător.
4. proprietar al unei întreprinderi, al unui local etc.
 

protector, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (lat. protector, lat. protecteur)

1. (cel) care protejează, apără, favorizează (pe cineva sau ceva); ocrotitor; binevoitor.
2. (stat) care deține protectoratul asupra unui teritoriu.
 

ROTO-, ROTA-, ROTI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. roto-, rota-, roti-, cf. lat. rota)

1. „roată, rotitor, rotativă”.