extorca

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. extorquer, lat. extorquere)

1. a obține ceva (în special bani) cu forța, prin amenințări; a stoarce.

fulmina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. fulminer)

1. intr. (fig.) a profera amenințări.
2. tr. a vorbi vehement.

profera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. proférer)

1. a spune, a rosti injurii, blesteme, amenințări.

scenă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. scène, it. scena, lat. scaena)

1. parte mai ridicată a unei săli de teatru, unde joacă actorii.
2. teatru; arta dramatică.
3. a părăsi ~a = a) a se retrage din teatru; b) a se retrage dintr-o activitate; a pune în ~ = a organiza felul în care se va reprezenta o piesă de teatru.
4. decorurile pentru a reprezenta locul unde se petrece acțiunea unei piese sau a unui film.
5. subdiviziune a unui act dintr-o operă dramatică, marcată prin intrarea sau ieșirea unui personaj; succesiune de cadre dintr-un film care înfățișează o acțiune distinctă.
6. scurtă etapă în desfășurarea unei opere literare în care se consumă o singură întâmplare, într-un cadru neschimbat.
7. loc unde se petrece o acțiune, o activitate.
8. acțiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva.
9. ceartă, ieșire violentă, scandal.
10. a-i face cuiva ~ (sau ~e) = a aduce cuiva reproșuri cu vorbe violente, amenințări, plâns.

teroare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. terreur, lat. terror)

1. frică, groază, spaimă provocată intenționat, prin amenințări și alte mijloace de intimidare.
2. asuprire bazată pe intimidare; timorare.

terorism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. terrorisme)

1. folosirea deliberată și sistematică a unor mijloace violente sau amenințări de natură să provoace teamă și neîncredere, panică și nesiguranță, ignorând orice norme umanitare.