OK
X
broșură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. brochure)
1.
lucrare
tipărită
sub
formă
de
carte,
care
cuprinde
un
număr
redus
de
foi;
fasciculă,
(înv.)
filadă.
calculator
Parte de vorbire:
s.n., s.m.f.
Etimologie: (fr. calculateur, lat. calculator)
1.
s.n.
tabel
care
cuprinde
rezultatele
unor
calcule;
carte,
broșură
cuprinzând
asemenea
tabele.
2.
instalație,
dispozitiv
tehnic
pentru
efectuarea
automată
a
calculelor
matematice
și
logice.
3.
~
electronic
=
mijloc
de
calcul
automat
care
permite
efectuarea
de
operații
aritmetice
după
un
program
prestabilit;
computer.
4.
~
de
buzunar
=
calculator
de
dimensiuni
foarte
mici,
destinat
publicului
larg
pentru
efectuarea
unei
game
de
probleme
matematice
limitate;
(impropriu)
minicalculator.
5.
s.m.f.
specialist
în
calcule.
catalog
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. catalogue, lat. catalogus)
1.
caiet,
listă,
registru
care
conține
o
înșirare
metodică
de
nume
de
persoane,
titluri
de
lucrări,
obiecte
etc.
2.
document
școlar
de
evidență
curentă
a
notelor
și
frecvenței
elevilor.
3.
broșură
de
reclamă,
listă
(ilustrată)
a
mărfurilor,
a
obiectelor
destinate
vânzării.
comics
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (amer. comics)
1.
broșură,
carte
cu
întâmplări
prezentate
sub
formă
de
benzi
desenate;
înseși
aceste
benzi.
extras
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (extrage)
1.
fragment,
pasaj,
citat
dintr-o
scriere.
2.
(jur.)
act
în
care
s-au
reprodus
fragmentar
părți
esențiale
dintr-un
document.
3.
în
~
=
reprodus
parțial,
fragmentar;
~
de
cont
=
copie
a
situației
creditului
și
a
debitului
unui
cont
într-o
anumită
perioadă
de
timp.
4.
articol,
studiu
apărut
într-o
publicație
periodică
etc.,
tipărit
aparte
în
broșură.
5.
extract.
ghid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. guide)
1.
persoană
care
conduce
și
îndrumează
un
grup
de
turiști,
de
vizitatori
ai
unui
muzeu
etc.;
cicerone.
2.
s.
n.
broșură,
carte
care
conține
informații
cu
privire
la
anumite
muzee
sau
locuri
demne
de
vizitat.
3.
~
de
unde
=
mediu
în
care
are
loc
propagarea
ghidată
a
undelor
electromagnetice.
libret
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. libretto)
1.
textul
unei
lucrări
muzicale
de
mare
întindere
(operă,
operetă,
balet,
oratoriu).
2.
broșură
cu
un
asemenea
text.
3.
carnețel
având
diferite
destinații.