banc 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banc)

1. postament, suport care susține o mașină-unealtă.
2. masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat.
3. instalație pentru încetarea puterii motoarelor.
4. scândură transversală la bărci, ca scaun pentru cei care trag la rame.

chernăr

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kerner)

1. (tehn.) punctator.
2. vârf de centrare la o mașină-unealtă.

copia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. copier)

1. tr. a reproduce un text, o operă de artă etc.
2. a reproduce ceva în mod servil și fără originalitate; a plagia.
3. (peior.) a imita servil pe cineva.
4. (tehn.) a prelucra prin așchiere la o mașină-unealtă un model, piesa rezultată având un profil identic.
5. intr. a redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiș în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notițe etc.

derulor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. dérouleuse)

1. mașină-unealtă de derulat furnire.
2. derulator (2).

lunetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lunette)

1. instrument optic dintr-un tub cu mai multe lentile, pentru observarea unor obiecte îndepărtate.
2. dispozitiv pe o mașină-unealtă servind la susținerea pieselor de prelucrat.
3. element arhitectonic în formă de boltă semicirculară, care străpunge partea inferioară a unei cupole sau a unei bolți mari.
4. ~ cilindrică = boltă rezultând din intersecția a doi semicilindri cu raze inegale.
5. (la portaluri, ferestre) suprafață plană între lintel și arc.
6. coronament semicircular al unui altar poliptic.

perforator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. perforateur)

1. s. m. f. cel care perforează.
2. s. n. mașină-unealtă de perforat.
3. (inform.) periferic care permite operații de ieșire pe cartele sau pe benzi de hârtie perforate.