nerv
Parte de vorbire: s.m.
Etimologie: (lat. nervus, it. nervo, fr. nerf)
Etimologie: (lat. nervus, it. nervo, fr. nerf)
1. formație anatomică din fascicule de fibre, care conduc excitațiile senzitive de la organele periferice ale corpului către centrul celular și excitațiile motorii de la centrul celular către periferie.
2. (pl.) stare de încordare, de surescitare.
3. (fig.) putere, forță, vigoare.