OK
X
borda
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. border)
1.
a
garnisi
cu
bordură
(1).
2.
a
mărgini,
a
se
întinde
de-a
lungul.
aborda
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. aborder)
1.
intr.
(despre
nave)
a
se
ciocni.
2.
a
se
opri
lângă
o
navă
bord
la
bord.
3.
a
acosta.
4.
tr.
(fig.)
a
se
apropia
de
cineva
spre
a-i
vorbi.
5.
a
începe
studiul
unei
probleme;
a
deschide
o
discuție.
bordaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bordage)
1.
bordare.
2.
înveliș
exterior
al
corpului
unei
nave.
deborda
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. déborder)
1.
intr.
a
ieși
din
albie,
a
se
revărsa;
a
trece
peste
marginile
unui
vas
prea
plin.
2.
intr.,
tr.
a
vomita.
reaborda
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. réaborder)
1.
a
aborda
din
nou
o
problemă,
pentru
a
o
aprofunda,
a
o
lămuri.
saborda
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. saborder)
1.
a
scufunda
intenționat
propria
navă
pentru
a
nu
se
zdrobi
de
stânci
sau
a
nu
fi
capturată
de
inamic.
transborda
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. transborder)
1.
tr.
a
trece
călători,
mărfuri
dintr-un
vapor,
tren
etc.
în
altul.
2.
a
trece
ca
un
transbordor
un
vehicul
terestru
de
pe
calea
lui
pe
altă
cale
cu
care
nu
are
legătură
directă.
3.
intr.
a
schimba
trenul
sau
alt
vehicul.
abord
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abord)
1.
abordare.
2.
(chir.)
cale
de
acces
la
un
organ.
abordabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abordable)
1.
care
poate
fi
abordat,
de
care
te
poți
apropia
ușor,
care
nu
face
dificultăți,
care
nu
pune
piedici;
accesibil.
abordaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abordage, it. abbordaggio)
1.
acțiunea
de
a
aborda
și
rezultatul
ei;
abordare.
2.
manevră
prin
care
o
navă
amarează
alături
de
alta
cu
scopul
de
a
o
asalta;
atacare
a
unei
nave
prin
alăturare
la
bordul
ei.
3.
ciocnire
accidentală
între
nave
ori
între
o
navă
și
un
obstacol.
abordor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. abordeur)
1.
marinar
specializat
în
abordaje.
acort, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. accort)
1.
plin
de
civilitate,
politicos;
simpatic,
amabil.
2.
(antonime)
dezagreabil,
inabordabil.
acosta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. accoster)
1.
intr.
a
manevra
o
navă,
cu
bordul
la
chei
sau
la
o
altă
navă;
a
aborda.
2.
tr.
(fig.)
a
opri
pe
cineva
și
a
i
se
adresa.