OK
X
microgrădină (botanică)
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (micro- + grădină)
1.
grădină
botanică
de
mici
proporții.
aciclic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acyclique)
1.
care
nu
are
caracter
ciclic;
care
nu
are
ciclu;
care
apare
la
intervale
neregulate;
aperiodic.
2.
(despre
flori)
cu
elemente
dispuse
în
spirală;
spiralat.
3.
(botanică)
care
nu
este
așezat
în
formă
de
verticil;
neverticilat.
4.
(despre
substanțe
organice)
care
nu
conține
nici
un
ciclu
de
atomi
în
molecula
sa.
5.
(antonim)
ciclic.
anemocorie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. anémochorie)
1.
(botanică)
mod
de
dispersie
a
semințelor
sau
a
diasporilor
de
către
vânt.
anemogamie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. anémogamie)
1.
(botanică)
un
tip
de
polenizare
care
necesită
acțiunea
vântului;
anemofilie.
azalee
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. azalée)
1.
(botanică)
în
sens
larg,
sinonim
cu
rododendron,
și
fostul
nume
al
mai
multor
plante
din
genul
Rhododendron;
numele
vernacular
desemnează
astăzi
așa-numiții
rododendroni
„chinezi”
(cu
frunze
caduce)
și
rododendronii
mici
de
interior
veșnic
verzi,
numiți
„japonezi”.
2.
(botanică)
arbust
ornamental,
originar
din
China,
cu
flori
roșii,
roz
sau
albe.
bacteriocecidie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. bactériocécidie)
1.
(botanică)
gală,
cecidie,
creștere
anormală
a
țesuturilor
pe
diferite
organe
ale
plantelor,
cauzată
de
bacterii.
bazionim
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. basionyme)
1.
(botanica)
primul
nume
latin
dat
unei
specii
de
plante,
de
autorul
care
a
descoperit-o;
nume
binomial
de
bază
sau
nume
de
origine
în
sistematica
plantelor.