Dictionar

 
 
 
 
 

aloritmie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allorythmie)

1. aritmie (2) periodică.
2. (biol.) ritm inegal în diviziunea celulelor sau în dezvoltarea orga-nismelor unicelulare.
 

ameioză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. améiose)

1. diviziune nuclează, fără meioză, care nu asigură numărul de cromozomi.
 

amitoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amitose)

1. diviziune celulară directă, fără cromozomi; sciziparitate.
 

anticlinal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anticlinal)

1. partea concavă a unei cute a scoarței terestre.
2. (biol.) plan de diviziune celulară perpendicular pe axul central.
 

apomorf, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apomorphe)

1. (biol.; despre organisme) care rezultă din diviziunea unei anumite specii.