OK
X
dihibrid
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dihybride)
1.
hibrid
rezultat
din
dihibridare.
hibrid, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.
Etimologie: (fr. hybride, lat. hybrida)
1.
I.
(biol.)
care
provine
din
încrucișarea
de
soiuri
sau
specii
diferite;
rezultat
prin
hibridare;
bastard,
metis.
2.
care
aparține
la
două
categorii,
tehnologii,
clase
diferite;
din
elemente
eterogene,
disparate;
lipsit
de
armonie.
3.
(despre
cuvinte)
prin
contaminare
sau
încrucișare,
din
elemente
caracteristice
unor
tipuri
flexionare
sau
unor
construcții
diferite.
4.
(gramatică)
se
spune
despre
cuvinte
formate
din
rădăcini
luate
din
două
limbi
diferite.
5.
(motor)
capabil
să
funcționeze
cu
diferite
surse
de
energie.
6.
II.
organism
provenit
din
încrucișarea
a
două
specii
diferite;
plantă
sau
animal
rezultat
din
hibridare;
corcitură.
hibrida
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. hybrider)
1.
a
încrucișa
prin
hibridare;
a
hibridiza
(i),
a
bastarda.
hibridare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (hibrida)
1.
încrucișare
a
două
soiuri,
rase,
specii
etc.
de
plante
sau
animale
diferite;
hibridație.
hibridație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. hybridation)
1.
acțiunea
de
a
hibrida
și
rezultatul
ei;
hibridare.
2.
producția
de
plante
sau
animale
hibride.
3.
(biol.)
încrucișare
naturală
sau
artificială
între
doi
indivizi
(plante
sau
animale)
din
specii,
rase
sau
soiuri
diferite.
4.
(genetică)
metodă
experimentală
de
studiere
a
legilor
eredității.
hibridism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. hybridism)
1.
însușirea
de
a
fi
hibrid,
caracterul
a
tot
ceea
ce
este
hibrid;
hibriditate.
2.
(biol.)
producerea
de
hibrizi
prin
încrucișare.
3.
(lingv.)
calitatea
unui
cuvânt
alcătuit
din
elemente
împrumutate
din
limbi
diferite.
alopoliploidie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. allopolyploïdie)
1.
existența
în
nucleu
a
mai
mult
de
două
seturi
de
cromozomi
de
la
diferite
specii,
prin
hibridare.
amfidiploid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. amphidiploïde)
1.
care
prezintă
amfidiploidie.
2.
(biol.)
califică
un
hibrid
între
părinți
sau
între
specii
cu
număr
diferit
de
cromozomi.
3.
(organism
sau
celulă)
care
are
un
set
diploid
de
cromozomi
de
la
fiecare
părinte.
amfidiploidie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amphidiploïdie)
1.
apariție
în
celulele
somatice,
în
urma
hibridării,
a
unor
seturi
de
cromozomi
diploizi,
de
la
ambii
genitori.
autoelectromobil
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (auto- + electro- + mobil)
1.
automobil
care
funcționează
atât
cu
benzină,
cât
și
cu
energie
electrică;
automobil
hibrid.
back-cross
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. back-cross)
1.
(biol.)
încrucișare
a
unui
hibrid
cu
unul
dintre
părinți.
bastard, -ă
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (it. bastardo, germ. Bastard)
1.
(copil)
conceput
în
afara
căsătoriei;
nelegitim.
2.
hibrid.