curier, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. courrier)
Etimologie: (fr. courrier)
1. s. m. f. cel care transportă la destinație corespondență, mesaje etc.; factor poștal.
2. ștafetă.
3. s. n. transportul scrisorilor, al ziarelor etc.
4. scrisorile expediate sau primite deodată.
5. mijloc de transport (vehicul, navă, avion) care servește la transportul corespondenței sau asigură un serviciu comercial regulat.
6. cronică dintr-un jurnal sau dintr-o revistă.