facilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. facilité, lat. facilitas)

1. însușirea a ceea ce este facil; însușirea de a realiza, de a face ceva fără mari eforturi, cu ușurință.
2. mijloc care permite executarea fără efort, fără dificultate.
3. dispoziție naturală sau dobândită, care permite realizarea unui lucru, acțiuni etc. fără dificultate, fără efort.
4. (inform.) caracteristică a unui calculator, sistem de operare sau limbaj care permite facilitarea scrierii programelor, organizării datelor ori corectării erorilor.
5. ~ăți de plată = condiții, termene acordate pentru a ușura plata unei datorii.
6. (depr.) tendința de a acorda orice cu multă ușurință.
7. (depr.) absența de efort, care duce la o lipsă de calitate; superficialitate.

facilitator

Parte de vorbire:  s.m. (s.f. facilitatoare)  
Etimologie: (engl. facilitator)

1. persoană care facilitează realizarea unui proces într-o întreprindere.
2. persoană care face ca lucrurile să meargă mai bine.
3. ceea ce facilitează, face mai ușoară, o acțiune etc.

autohaltă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (auto- + haltă)

1. facilitate de pe un drum la care opresc autobuzele intraurbane și autocarele de transport public interurban pentru a permite călătorilor să urce și să coboare din vehicul; haltă pentru autobuze, stație de autobuz.

hotel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. hôtel)

1. local unde se închiriază pentru o perioadă scurtă, care se numără în nopți (sau ore), o cameră pentru a locui acolo și mai ales pentru a dormi acolo.
2. casă mobilată care are facilități de un anumit confort, și oferă călătorilor, contra cost, cazare, servicii și uneori mâncare.

interactiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. interactive)

1. referitor la interacțiune, cu caracter de interacțiune.
2. (despre regimul de lucru al unui sistem de calcul) caracterizat prin împărțirea facilităților de calcul prin mai mulți utilizatori, aflați în interacțiune permanentă cu sistemul.

macroasamblor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. macroassembler)

1. (inform.) asamblor cu facilități de macroprelucrare, capabil să efectueze translatarea unui program scris într-un macrolimbaj de asamblare.

macrolimbaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. macrolanguage)

1. (inform.) limbaj de programare cu facilități de macrodefiniție.

operare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (opera)

1. acțiunea de a opera.
2. (inform.) sistem de ~ = colecție de programe care permit unui calculator facilități de programare.