canal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. canal, lat. canalis)

1. albie artificială (râu, fluviu) destinată navigației, irigării unei regiuni etc.
2. braț de mare între două țărmuri apropiate.
3. arteră de circulație pe apă.
4. conductă prin care se transportă apă sau alte lichide.
5. formație anatomică tubulară.
6. ~ rahidian = canalul din vertebre care conține măduva spinării.
7. (bot.) cavitate cilindrică drept conduct sau receptacul.
8. mijloc de transmisiune unilaterală a programelor sonore sau vizuale destinate difuzării publice (în televiziune).
9. cale de acces a informațiilor într-un sistem electronic de calcul.

denotațională

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dénotationel)

1. semantică ~ă = ramură a informaticii care studiază corectitudinea programelor.

editor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. éditeur, lat. editor)

1. s.m.f. persoană, societate care editează cărți, reviste etc.
2. persoană care pregătește publicarea unor texte, o emisiune de televiziune etc.
3. cel care efectuează editarea programelor pe un ordinator.
4. s.n. (inform.) parte a unui calculator care face editarea programelor.

facilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. facilité, lat. facilitas)

1. însușirea a ceea ce este facil; însușirea de a realiza, de a face ceva fără mari eforturi, cu ușurință.
2. mijloc care permite executarea fără efort, fără dificultate.
3. dispoziție naturală sau dobândită, care permite realizarea unui lucru, acțiuni etc. fără dificultate, fără efort.
4. (inform.) caracteristică a unui calculator, sistem de operare sau limbaj care permite facilitarea scrierii programelor, organizării datelor ori corectării erorilor.
5. ~ăți de plată = condiții, termene acordate pentru a ușura plata unei datorii.
6. (depr.) tendința de a acorda orice cu multă ușurință.
7. (depr.) absența de efort, care duce la o lipsă de calitate; superficialitate.

indentare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. indentation)

1. (inform.) plasare a programelor pe linii, pentru scrierea cât mai clară a acestora.

interviziune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intervision)

1. sistem de transmitere a programelor de televiziune între țările socialiste.