testament
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. testament, lat. testamentum, germ. Testament)
Etimologie: (fr. testament, lat. testamentum, germ. Testament)
1. act juridic prin care cineva își exprimă ultimele dorințe, dispunând asupra felului cum va fi împărțită averea după moartea sa.
2. operă tardivă a unui scriitor sau artist, considerată ca ultima expresie a concepțiilor sale estetice ori literare.