Dictionar

amar

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT amarus
2. FR amer; amère
3. EN bitter
4. DE bitter
5. RU rорький
6. HU keserű
 

amar ca bila

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT amarus ut bilis; felleus
2. FR amer comme la bile
3. EN fellent; bitter as gall
4. DE gallebitter
5. RU жёлчный; rорький кaк жёлчь
6. HU keserű, mint az epe = epekeserű
 

amara

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. amarrer)

1. a fixa obiectele, instalațiile de la bordul unei (aero)nave.
 

amară

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amarre)

1. cablu pentru amararea ambarcațiilor.
 

amărăciune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (amărî (sau amar) + -(ă)ciune)

1. însușirea de a fi chinuitor, dureros, amar.
2. durere, tristețe.
3. întâmplare, împrejurare dureroasă, chinuitoare; chin.
4. gust amar; amăreală.
5. (loc. adv.) cu ~ = cu tristețe, cu supărare.
 

amaraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amarrage)

1. amarare.
2. bordaj de susținere a unui obiect pe o navă.
 

amărăluță

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (amăreală + -uță)

1. (bot.) mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici, galbene-aurii, care conțin un suc amar cu proprietăți tonice (Cicendia filiformis); amăruță, buruiană amară.
 

abordaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abordage, it. abbordaggio)

1. acțiunea de a aborda și rezultatul ei; abordare.
2. manevră prin care o navă amarează alături de alta cu scopul de a o asalta; atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei.
3. ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol.
 

absint

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. absinthe, lat. absinthium)

1. plantă amară și aromatică, cu esență toxică; pelin.
2. băutură alcoolică, tare, verzuie, preparată din absint.
 

adenofibrom

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. adénofibrome)

1. (med.) tumoare glandulară benignă, din celule și fibre conjunctive; tumoră benignă a sânului compusă din țesut fibros și țesut glandular care ajunge la glanda mamară; fibroadenom.
 

aeromamografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. aeromammography)

1. radiografie mamară după insuflarea aerului în spațiul retromamar.
 

afectație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affectation, lat. affectatio)

1. purtare nefirească, studiată, artificială.
2. programare pe termen lung a unei exploatări forestiere.
3. (cib.) instrucțiune care dă o valoare unei variabile.
 

alfabet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alphabet, lat. alphabetum)

1. sistem de semne grafice (litere) într-o ordine convențională, care redau sunetele de bază ale unei limbi.
2. ~ telegrafic = alfabet reprezentând combinațiile de semnale ale unui cod telegrafic; ~ Braille /brai/ = alfabet convențional cu semnele în relief pentru nevăzători.
3. (inform.) totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare.
4. (fig.) minimum de cunoștințe (necesare).