anemia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. /s’/anémier)

1. tr., refl. a (-și) pierde puterile din cauza anemiei.

blasfemia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (germ. blasphemieren)

1. a rosti o blasfemie, a huli.

cadmia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. cadmier)

1. a acoperi un corp metalic cu un strat de cadmiu.

mialgie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. myalgie)

1. durere musculară; miodinie.

miasmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. miasme, gr. miasma)

1. emanație urât mirositoare; duhoare.

miasmatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. miasmatique)

1. care conține sau produce miasme; pestilențial.

aberație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: ( fr. aberration, lat. aberratio)

1. abatere de la normal sau corect; (prin ext.) idee, noțiune, comportament; aberanță; absurditate.
2. (biol.) abatere de la tipul normal al speciei.
3. (bot.) abatere importantă față de tip; formă rezultată pe cale de mutație.
4. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.
5. ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.
6. ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizații pe marginea imaginilor.
7. unghi format de direcția adevărată și de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.
8. (var.) (înv.) aberațiune.
9. (antonim) normalitate.

acidocetoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acido-cétose)

1. boală în care sunt asociate acetonemia și acidoza.

acvilon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aquilon, lat. aquilo)

1. vânt de miazănoapte, rece și violent.

alociclie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allocyclie)

1. comportare anormală a unui cromozom.
2. grad diferit de spiralizare a unor regiuni cromozomiale.

amiantă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amiante)

1. (mineralogie) silicat natural hidratat de calciu și magneziu, cu contextură fibroasă, filtrantă și ignifugă; azbest.
2. (var.) (s.n.) amiant.

amiantifer, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amiantifère)

1. (mineralogie) care conține amiantă (varietate de azbest).