nedorit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + dorit)

1. care nu este dorit; pe care nu îl dorește cineva; indezirabil.

angaja

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. engager)

1. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă.
2. tr. a contracta un angajament.
3. a închiria ceva.
4. a atrage după sine o obligație, o răspundere.
5. a antrena într-o acțiune, într-o discuție.
6. refl. a se obliga la ceva, a-și lua un angajament.
7. a apuca un anumit drum.
8. a începe o manevră (de depășire a unui autovehicul, a unei nave).
9. (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită.
10. (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei.
11. a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet).

aureolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. auréole, lat. aureola)

1. cerc luminos cu care pictorii înconjură capetele unor personaje, în special ale sfinților; nimb.
2. halo în jurul unui astru, al unei efigii, pe o fotografie etc.
3. zonă luminoasă care înconjură flacăra propriu-zisă.
4. fenomen de iluminare parazită, sub formă de inele concentrice, în jurul punctelor luminoase de pe ecranul tubului cinescop.
5. efect nedorit de zonă luminoasă pe mărcile poștale litografiate.
6. (fig.) glorie, faimă; aură (1).

autooscilație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autooscillation)

1. oscilație electrică, nedorită, care se produce în aparatele electronice din cauza unui cuplaj parazit între circuite.

contraindicație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contre-indication)

1. situație (nedorită) în care aplicarea unei terapii provoacă prejudicii bolnavului.

echilibrare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (echilibra)

1. acțiunea de a (se) echilibra.
2. anulare a forțelor dinamice asimetrice care se exercită asupra unui sistem tehnic cu mișcare periodică.
3. aducere a unui circuit sau a unei rețele electrice în starea caracterizată prin valoarea nulă a intensității curentului.
4. reducere a perturbațiilor nedorite din circuitele unei linii de telecomunicații, prin compensarea asimetriilor.

epurație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. épuration)

1. acțiunea de a epura; epurare, purificare, curățire.
2. salubrizare, purificație.
3. eliminarea membrilor nedoriți dintr-o asociație, partid etc.; excludere.
4. (var.) epurațiune.