parisilab

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. parisyllabe)

1. cuvânt parisilabic.

parisilabic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. parisyllabique)

1. (despre substantive, adjective) care păstrează același număr de silabe în cursul declinării.

comunard, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. communard)

1. (partizan) al Comunei din Paris.

comună

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. commune)

1. oraș medieval, care se bucura de o anumită autonomie politică.
2. unitate de bază administrativ-teritorială compusă din unul sau mai multe sate.
3. ~ primitivă = prima formațiune social-economică din istoria societății, cu nivelul scăzut al forțelor de producție, proprietatea comună asupra mijloacelor de producție și egalitatea în repartiția produselor.
4. C~a din Paris = formă de guvernare a orașului Paris, instituită în 1871 de masele muncitoare răsculate, prima încercare de instaurare a dictaturii proletariatului; Camera C~elor = una dintre cele două camere ale parlamentului englez.

grand-guignol

Parte de vorbire:  s.n. (și nume propriu)  
Etimologie: (fr. Grand-Guignol)

1. teatru situat în arondismentul 9 al Parisului, de la deschidere până la închidere (1897-1962), specializat în spectacole de groază; (prin ext.) numele său este adesea folosit ca termen general pentru divertismentul grafic, amoral, sau de groază.
2. teatru macabru; teatru de marionete.

letrism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. lettrisme)

1. mișcare literară formalistă din Franța, care consideră că poezia s-ar defini exclusiv prin expresivitatea literelor, îmbinate eufonic, arbitrar (mișcare înființată la Paris la mijlocul anilor 1940 de imigrantul român Isidore Isou).

lutețian, -ă

Parte de vorbire:  I. s.n., II. adj.  
Etimologie: (fr. lutétien)

1. I. primul etaj al eocenului mediu, dezvoltat în bazinul Parisului.
2. II. care aparține acestui etaj.

parisilab

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. parisyllabe)

1. cuvânt parisilabic.