OK
X
consfătui
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (con- + sfătui)
1.
refl.
a
se
sfătui
împreună;
a
se
consulta.
sfătuială
Parte de vorbire:
s.f. (pop.)
Etimologie: (sfătui + -eală)
1.
acțiunea
de
a
(se)
sfătui
și
rezultatul
ei;
sfătuire.
conciliabul
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. conciliabule, lat. conciliabulum)
1.
consfătuire
secretă
între
persoane
care
plănuiesc
ceva
(nepermis).
2.
reuniune
a
prelaților
schismatici.
conferință
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. conférence, lat. conferentia)
1.
expunere
făcută
în
public
asupra
unei
teme
din
domeniul
științei,
artei
etc.
2.
reuniune
a
reprezentanților
unor
state,
organizații
etc.
pentru
a
discuta
și
a
lua
hotărâri
în
anumite
chestiuni.
3.
~
la
nivel
înalt
=
întrunire
a
unor
șefi
de
state
sau
de
guverne.
4.
for
superior
al
unei
organizații
de
partid,
care
se
întrunește
pentru
a
dezbate
probleme
ale
organizației,
a
alege
organele
sale
de
conducere
etc.
5.
consfătuire,
convorbire.
6.
~
de
presă
=
întâlnire
între
o
personalitate
a
vieții
politice,
sociale
sau
culturale
și
reprezentanți
ai
presei.
consfătui
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (con- + sfătui)
1.
refl.
a
se
sfătui
împreună;
a
se
consulta.
consfătuire
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (consfătui)
1.
acțiunea
de
a
se
consfătui.
2.
ședință
de
lucru
în
care
se
discută
probleme
de
interes
comun.
consilia
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. conseiller, lat. consiliari)
1.
a
spune
cuiva
ce
ar
trebui
sau
nu
ar
trebui
să
facă;
a
sfătui.
2.
a
propune,
a
sugera
cuiva
reguli,
principii,
soluții
pe
care
să
le
urmeze.
3.
a
îndemna
pe
cineva
să
acționeze
într-un
anumit
mod,
a
invita
la
o
anumită
acțiune
sau
comportament.
4.
(antonim)
a
deconsilia.
consilier, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. conseiller)
1.
persoană
care
dă
opinii
și
recomandări;
sfătuitor,
sfetnic.
2.
persoană
a
cărei
funcție
este
de
a
ghida
sau
asista
altă
persoană
în
anumite
domenii.
3.
specialist
care
rezolvă
problemele
deosebite
dintr-un
anumit
domeniu.
4.
titlu
al
unor
funcționari
din
înaltele
instanțe
de
judecată
sau
de
verificare.
5.
membru
al
unui
consiliu.