Dictionar

-TOP

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. topos „loc, regiune, suprafață”)

1. „loc, regiune, întindere, areal”.
 

autostop

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. auto-stop)

1. instalație de semnalizare luminoasă pentru reglementarea circulației pe străzi.
2. instalație servind la oprirea automată a unui vehicul de cale ferată când mecanicul uită să ia măsuri de frânare.
3. oprire a unui automobilist de către un pieton care solicită să fie luat în mașină.
 

biotop

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT biotopus
2. FR biotope
3. EN biotope
4. DE Biotop; Lebenstätte
5. RU биотоп
6. HU biotóp, élettér, élethely
 

biotop

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. biotope)

1. (biol.) mediu de viață limitat, care prezintă condiții unitare; habitat (1).
 

ecotop

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT oecotopus
2. FR écotope
3. EN ecotope
4. DE Ökotop
5. RU экотопус
6. HU ökotóp
 

ecotop

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. écotope)

1. complex de factori ecologici specific unei stațiuni (III).
 

ablațiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.
2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.
3. reducere a masei unui ghețar sau a zăpezii prin topire și evaporare.
4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanță din cauza încălzirii sale până la incandescență.
 

acianopsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acyanopsie)

1. (med.) formă de discromatopsie care constă în imposibilitatea de a distinge culoarea albastră (și violetă, pentru unii autori), una dintre cele trei culori fundamentale (roșu, verde și albastru).
 

acridide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. acridiéns)

1. familie de insecte ortoptere: lăcustele.
 

acromatop, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromatope)

1. I. legat de acromatopsie; acromatopsic.
2. II. persoană afectată de acromatopsie; acromatopsic.
 

acromatopsic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromatopsique)

1. (suferind) de acromatopsie, defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culorile; acromatop.
 

acromazie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achromasie)

1. pierdere a culorii normale a pielii.
2. acromatopsie.