anastază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Anastasis, gr. anastasis)

1. (creștinism) învierea, în special resurecția lui Isus Hristos.

marcionit, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. marcionite)

1. adept al marcionismului.
2. adept al lui Marcion, care admitea două principii ale tuturor lucrurilor, unul bun și celălalt rău, care nega învierea trupurilor și care susținea că Iisus Hristos avusese numai aparențele cărnii, carnea fiind considerată opera principiului rău.

palingenezie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. palingénésie)

1. concepție metafizică ce preconizează reînvierea periodică a tuturor ființelor; metempsihoză.
2. (fig.) înnoire, regenerare (morală).
3. concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere și de înflorire.
4. concepție care afirmă perfecționarea continuă a viețuitoarelor printr-o evoluție lentă.

renaștere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (renaşte, /II/ după fr. Renaissance)

1. trezire la o viață nouă, refacere; reînflorire, reviriment, avânt.
2. mișcare social-politică și culturală din sec. XIV-XVI în Europa occidentală, în lupta burgheziei contra feudalismului, caracterizată prin mari invenții și descoperiri geografice, prin înflorirea științelor și a artelor și prin reînvierea interesului pentru cultura antică.

resurecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. résurrection, lat. resurrectio)

1. întoarcere de la moarte la viață; reînviere; trezire, deșteptare.
2. acțiunea de a se manifesta din nou, rezultatul acestei acțiuni; vigoare nouă, viață nouă.
3. (teol.) trecere de la moarte la nemurire.
4. (arte frumoase) operă de artă care descrie învierea lui Hristos.
5. recuperare promptă sau surprinzătoare a unui pacient care a fost aproape de moarte; revenire neașteptată și rapidă la sănătate.
6. renașterea, revenirea, readucerea în vogă a unei idei, a unei doctrine și, prin metonimie, a unei persoane care a căzut în uitare sau nu mai este la modă.
7. faptul de a redescoperi bucuria de a trăi, fericirea, pacea sufletului.
8. aducerea trecutului la viață sau evocarea unei persoane care a murit sau care nu a mai fost văzută de mult timp.
9. (var.) resurecțiune.