OK
X
mucegai
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
mucor
2.
FR
moisissure
3.
EN
mould
4.
DE
Schimmel;
Kahm
5.
RU
плесень
6.
HU
penész
mucegai
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (v. muced)
1.
nume
dat
ciupercilor
care
se
dezvoltă
la
suprafața
substanței
organice,
ori
în
condiții
de
umezeală
excesivă,
sub
forma
unui
strat
pâslos,
cenușiu
spre
verzui.
2.
(fig.)
ceea
ce
este
urât,
dezgustător.
3.
(prin
ext.)
igrasie.
4.
(reg.)
rugină
a
cerealelor.
5.
(loc.
verb.;
despre
oameni)
a
prinde
~,
a-i
prinde
inima
~
=
a-și
pierde
vigoarea;
a
se
ramoli.
6.
(var.)
(reg.)
mucigai,
(reg.)
muștegai.
mucegăi
Parte de vorbire:
vb. intr., refl.
Etimologie: (v. mucegai)
1.
a
prinde
mucegai,
a
se
acoperi,
a
fi
pătruns
de
mucegai;
a
mucezi.
2.
(var.)
(reg.)
a
(se)
mucegăia,
(reg.)
a
(se)
mucigăi,
(reg.)
a
(se)
mucigăia.
mucegăios
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
mucidinosus;
mucedineus
2.
FR
mucoriné;
semblant
a
moisissure
3.
EN
mucedinosus;
mucedinoid;
mould-like;
hyphomycetous
4.
DE
schleimig;
schimmelig
5.
RU
плесневидный;
плеснеобрaзный
6.
HU
penészes,
nyálkás
mucegăios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (mucegai + -os)
1.
care
este
acoperit,
pătruns
de
mucegai;
muced,
mucegăit.
2.
(var.)
(reg.)
mucigăios.
mucegăire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (mucegăi)
1.
acțiunea
de
a
(se)
mucegăi;
mucezire.
2.
acoperire
cu
un
strat
de
mucegai;
mucezeală.
3.
(rar;
concret.)
strat
de
mucegai.
4.
(var.)
(regional)
mucigăire.
mucegăit, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (v. mucegăi)
1.
acoperit
sau
pătruns
de
mucegai;
muced.
2.
(fig.)
învechit,
demodat.
3.
(prin
ext.)
plin
de
igrasie.
4.
(var.)
(reg.)
mucegăiat,
(reg.)
mucigăit.
mucegaiul albastru al bulbilor de usturoi
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
Penicillium
digitatum
2.
FR
moisissure
bleu
de
l’ail
3.
EN
blue
mould
of
garlic
4.
DE
Blauschimmel
des
Knoblauchs
5.
RU
rолубaя
плесень
чеснокa
6.
HU
fokhagyma
zöldrothadása,
kékpenésze
mucegaiul albastru al merelor
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
Penicillium
expansum
2.
FR
pourriture
des
fruits
des
pommiers
3.
EN
blue
mould
of
apples
4.
DE
Penicillium-Fruchtfäule
des
Apfels
5.
RU
пенициллёзнaя
rниль
плодов
яблони
6.
HU
alma
penicilliumos
kékrothadása,
gyümölcsrothadása
aspergil
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aspergillus, lat. aspergillum)
1.
mucegai
care
se
dezvoltă
pe
substanțe
dulci.
aspergilale
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aspergillales)
1.
ordin
de
ciuperci
ascomicete:
mucegaiurile
(aspergilul,
penicilium
etc.).
fungozitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. fongosité)
1.
stare
a
ceea
ce
este
fungos.
2.
(med.)
tumefacție
cu
aspect
de
ciupercă;
fongus.
3.
(med.)
excrescență
cărnoasă,
moale,
în
formă
de
ciupercă,
situată
pe
o
rană.
4.
(med.)
excrescențe
cu
aspect
de
ciupercă
care
apar
pe
piele,
răni,
mucoase
etc.
ca
urmare
a
inflamației
sau
infecției.
5.
(prin
analogie)
vegetație
parazită,
mucegai.
mucor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr., lat. mucor)
1.
(bot.)
ciupercă
microscopică
care
se
dezvoltă
pe
materia
organică
umedă,
care
se
prezintă
ca
o
pâslă
de
filamente
și
care
ajută
procesul
de
fermentație;
mucegai.
penicilină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. pénicilline, engl. penicilin)
1.
antibiotic
din
mucegaiuri,
cu
o
puternică
acțiune
bacteriostatică
și
bactericidă
asupra
unor
germeni
din
grupa
cocilor.
penicillium
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. pénicillium)
1.
specie
de
ciupercă
saprofită
care
se
formează
pe
pâine,
pe
aluat;
mucegai.