procesare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. procesa, I. cf. engl. word processing)

1. acțiunea de a procesa.
2. (industrie) operațiune la care este supus un produs pentru a-l transforma.
3. (tehn.) acțiunea de a acționa asupra unei substanțe (sau produs) pentru a o modifica și a o adapta la o anumită utilizare.
4. (inform.) ~a automată a datelor = toate operațiunile efectuate prin mijloace automate, referitoare la colectarea, înregistrarea, prelucrarea, modificarea, conservarea, distrugerea, editarea datelor și, în general, utilizarea acestora.
5. I. ~ (de) text = toate procedeele și tehnicile utilizate pentru a prelucra cuvintele care alcătuiesc un text (introducere, corectare, salvare, imprimare etc.); metodă computerizată pentru compunerea, corectarea, editarea textelor etc.

postprocesare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (post1- + procesare)

1. procesare ulterioară a unei înregistrări pe bandă magnetică.

gestetner

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Gestetner)

1. echipament de multiplicare și procesare a documentelor.

microcomputer

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. microcomputer)

1. calculator sau minicalculator simplu, de mici dimensiuni, construit în jurul unui microprocesor și dotat cu software și hardware (ecran, tastatură etc.) pentru procesarea completă a informațiilor; microcalculator.

postprocesare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (post1- + procesare)

1. procesare ulterioară a unei înregistrări pe bandă magnetică.

sinteză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. synthèse)

1. metodă de cunoaștere constând din recompunerea unui tot din părțile sale componente.
2. reunire.
3. lucrare, operă care abordează datele esențiale ale unei probleme, ale unei discipline etc.
4. (mil.) document de raportare a situației și informare a eșalonului superior, la sfârșitul zilei de luptă sau al unei acțiuni.
5. operație, metodă prin care se obține un compus chimic din elementele lui sau din compuși mai simpli.
6. (fiz.) combinare a culorilor rezultate din amestecul sau din suprapunerea a două sau mai multe culori.
7. recompunere a elementelor în care a fost descompusă imaginea transmisă la distanță.
8. ~a sunetelor = a) tehnică de generare pe cale electronică a sunetelor. b) tehnică de procesare prin care se reduce redundanța semnalelor vorbirii umane.
9. (fil.) unitate dialectică a laturilor contrare.
10. (la Hegel) etapa finală a triadei, fuziunea contrariilor (teza și antiteza).

multimedia

Parte de vorbire:  I. adj. invar., II. s.n.  
Etimologie: (fr. multimédia)

1. I. care privește sau utilizează mai multe media.
2. II. tehnică care utilizează mai multe media și permite procesarea simultană a imaginilor, sunetelor și textelor.