trasat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (trasa)

1. trasare.

trasator, -oare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (trasa + -tor)

1. s.m.f. lucrător care execută trasarea unor piese brute.
2. s.n. trasor.

trăsătură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (tras + -ătură)

1. aspect caracteristic general al unei opere, al unei doctrine, al unui fenomen, al unei activități, al unei epoci etc.
2. aspect esențial al caracterului sau al personalității cuiva.
3. linie caracteristică a feței unei persoane.
4. linie trasă (cu o singură mișcare) pe hârtie cu creionul, cu tocul etc.
5. (expr.) dintr-o ~ de condei = dintr-o dată, fără a sta mult pe gânduri.
6. (psihologie) ~ de caracter = o caracteristică determinată de gene.
7. ~ de unire = liniuță de unire.

antropografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthropographie)

1. descriere anatomică a corpului uman, cu referire la anumite trăsături fizionomice specifice raselor și tipurilor umane.

antropomorfiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. anthropomorphiser)

1. a atribui unui lucru, unui fenomen, unei divinități calități și trăsături umane.

arabiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. arabiser)

1. a face să devină arab sau a da caracter arab; a da trăsături arabe.

azure

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Azuree/linien/)

1. trăsăturile din jurul desenelor sau gravurilor care îndeplinesc rolul umbrelor.

calomnios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. calomnieux)

1. care calomniază; care conține o calomnie; care posedă trăsăturile calomniei; calomniator, clevetitor, defăimător.
2. (antonime) flatant, laudativ.

caracter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caractère, lat. character, gr. kharakter)

1. ansamblu de trăsături psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om.
2. dans de ~ = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor.
3. personalitate morală caracterizată prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc.
4. individualitate cu trăsături psihice complexe, într-o operă literară.
5. particularitate de structură, formă, substanță sau funcție a unui organism.
6. caracteristică a unui lucru, fenomen.
7. element al unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și aceeași familie.
8. (inform.) literă, cifră, semn particular.
9. (mat.) numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta.