OK
X
înfloci
Parte de vorbire:
vb. refl. (popular)
Etimologie: (în- + floci)
1.
a
se
acoperi
cu
păr
sau
cu
pene.
2.
a
se
înfoia.
abbevilian, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. abbevillien)
1.
(din)
subetajul
mijlociu
al
paleoliticului
inferior;
chelean.
2.
I.
legat
de
localitatea
franceză
Abbeville.
3.
(preist.)
califică
un
tip
de
cultură
aparținând
paleoliticului
inferior,
descoperită
în
depozitele
cuaternare
de
la
Abbeville;
care
este
specific
abbevilianului;
care
se
referă
la
această
perioadă.
4.
(geol.)
care
se
referă
la
perioada
preistorică
a
paleoliticului
inferior,
caracterizată
prin
utilizarea
fragmentelor
grele
de
silex
tăiate
grosier
pe
ambele
părți.
5.
II.
(geol.)
perioadă
preistorică
a
paleoliticului
inferior,
caracterizată
prin
utilizarea
fragmentelor
grele
de
silex
tăiate
grosier
pe
ambele
părți.
afro-asiatic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. afro-asiatique)
1.
referitor
la
Africa
și
Asia.
2.
(lingv.)
se
referă
la
familia
de
limbi
vorbite
în
Africa
de
Nord
și
Orientul
Mijlociu.
3.
compus
din
reprezentanți
din
Africa
și
Asia.
4.
referitor
la
persoanele
asiatice
de
origine
africană.
5.
referitor
la
persoanele
africane
de
origine
asiatică.
6.
comun
Africii
și
Asiei,
din
punct
de
vedere
politic.
agranulocit
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. agranulocyte)
1.
(biochimie)
globulă
albă
care
are
puține
granule
citoplasmatice
și
o
cantitate
limitată
de
citoplasmă
(spre
deosebire
de
granulocit);
leucocită
negranulată.
agranulocitar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. agranulocytaire)
1.
referitor
la
agranulocite.
2.
(med.)
angină
~ă
=
faringită
acută
manifestată
în
stări
de
agranulocitoză,
care
se
caracterizează
prin
ulcerații
ale
mucoaselor
necrotice
ale
gurii
și
orofaringelui.
agranulocitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agranulocytose)
1.
boală
gravă
provocată
de
dispariția
sau
scăderea
numărului
de
granulocite
din
sânge.
antru
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antre, lat. antrum, gr. antron, peşteră)
1.
(anat.)
cavitate,
scobitură.
2.
~
mastoidian
=
cavitate
în
mastoidă,
care
comunică
cu
urechea
mijlocie:
~
piloric
=
parte
a
stomacului,
deasupra
pilorului.