drapel
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (it. drappello)
Etimologie: (it. drappello)
1. steag al unei unități militare; steag, flamură.
2. a fi sub ~ = a servi în armată.
3. (cinem.) suprafață opacă dintr-o bucată de pânză neagră întinsă pe o ramă metalică, care se poate monta pe un stativ, permițând reținerea luminii pe anumite obiecte sau mascarea anumitor zone din cadrul unui film.
4. (av.) punere în ~ = fixare a palelor unei elice cu pas variabil într-o poziție care oferă o mai mică rezistență în înaintare în caz de oprire a motorului.