OK
X
multiplica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (lat. multiplicare, fr. multiplier)
1.
tr.,
refl.
a
(se)
înmulți.
2.
tr.
a
reproduce
(ceva)
în
mai
multe
exemplare.
demultiplica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după fr. démultiplier)
1.
a
încetini
printr-un
angrenaj
o
mișcare
de
rotație.
multiplicabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (după engl. multiplicable, fr. multipliable)
1.
care
poate
fi
multiplicat.
2.
(antonim)
nemultiplicabil.
multiplicare
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
multiplicatio
2.
FR
multiplication;
propagation
3.
EN
multiplication;
propagation
4.
DE
Multiplikation;
Vermehrung;
Vervielfältigung
5.
RU
рaзмножение;
увеличение
6.
HU
multiplikáció,
szaporodás,
teratológikus
hasadás
multiplicație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. multiplication, lat. multiplicatio)
1.
acțiunea
de
a
(se)
multiplica
și
rezultatul
ei;
multiplicare.
2.
creștere
cantitativă,
numerică;
creșterea
numărului
de,
a
cantității
de.
3.
operație
aritmetică
prin
care
un
număr,
numit
deînmulțit,
este
mărit
de
atâtea
ori
câte
unități
are
alt
număr,
numit
înmulțitor,
pentru
a
obține
un
rezultat
numit
produs;
înmulțire.
4.
acțiune
prin
care
ființele
vii
își
perpetuează
specia;
reproducere,
proliferare.
5.
(var.)
multiplicațiune.
6.
(antonime)
diminuție,
diminuare,
diviziune,
împărțire.
multiplicativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. multiplicatif)
1.
care
multiplică;
care
exprimă
o
multiplicare.
2.
numeral
~
=
numeral
care
exprimă
proporția
în
care
crește
o
cantitate
sau
se
desfășoară
o
acțiune.
multiplicator
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. multiplicateur, lat. multiplicator)
1.
s.
n.
dispozitiv,
aparat,
mașină
de
multiplicat.
2.
ferăstrău
circular
cu
mai
multe
pânze.
3.
s.
m.
(mat.)
factor
numeric
sau
funcțional
care
joacă
rol
de
operator.
4.
(ec.)
efectul
creșterii
tuturor
componentelor
de
cheltuieli
globale,
investiții,
cheltuieli
de
consum
etc.
asupra
venitului
global.
antoliză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antholyse)
1.
metamorfoză
regresivă
a
organelor
florale.
2.
separare,
multiplicare
a
elementelor
florale.
argentotipie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. argentitypie)
1.
procedeu
de
multiplicare
prin
fotoreproducere
în
care
developarea
se
face
succesiv
în
soluție
de
nitrat
de
argint
și
de
oxalat
de
potasiu.
autopoliploidie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. autopolyploïdie)
1.
poliploidie
prin
multiplicarea
setului
de
cromozomi
provenind
de
la
aceeași
specie.
avirulent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (engl. avirulent)
1.
(biol.)
califică
un
microorganism
care
într-un
mediu
dat
are
o
capacitate
redusă
de
multiplicare;
lipsit
de
virulență
(ex.
bacil
~).
bacteriostază
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. bactériostase)
1.
(microbiologie)
acțiunea
de
inhibare
a
multiplicării
bacteriilor
într-un
mediu
determinat
de
un
bacteriostatic.
brachetă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. braquet)
1.
raportul
de
multiplicare
dintre
pedalier
și
micul
pinion
al
unei
biciclete.