pavilion

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. pavillion, germ. Pavillion)

1. mică construcție izolată, într-o grădină, într-un parc etc.; chioșc.
2. corp de clădire care face parte dintr-un ansamblu de construcții (la spitale, cazărmi, în stațiunile balneoclimaterice).
3. suprafață rezervată, în cadrul unui târg sau unei expoziții internaționale, prezentării exponatelor.
4. drapel care poartă semnele distinctive ale unui stat.
5. steag de pânză, de forme și culori diferite, care indică apartenența unei nave la o anumită țară.
6. partea în formă de cornet a unui receptor telefonic.
7. partea în formă de pâlnie a instrumentelor de suflat.
8. cornet acustic.
9. partea exterioară, cartilaginoasă, a urechii.
10. partea terminală, în formă de pâlnie, a trompelor uterine.
11. (herald.) ornament al unei steme, în formă de cort, deasupra mantoului și acoperind armoariile unui suveran.

amiral

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amiral)

1. cel mai înalt grad în marina militară.
2. (adj.) navă ~ = navă care poartă pavilionul amiralului.
3. fluture ~ = fluture de zi, mare, frumos colorat.

antehelix

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. antehelix, fr. antéhélix)

1. proeminență a pavilionului urechii, situată înainte de helix.

antitragus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antitragus)

1. una dintre proeminențele pavilionului urechii, opusă și posterioară tragusului.

arbora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. arborer, it. arborare)

1. a ridica sus, a înălța drept, a purta (un steag, un pavilion etc.).
2. a instala catargele la bordul unei nave.
3. (fig.) a afișa ostentativ o ținută, o atitudine.

auriculă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. auricule, lat. auricula)

1. (anat.) pavilionul urechii; partea vizibilă a urechii umane, în afara capului.

auriculoterapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. auriculothérapie)

1. ramură a medicinei care folosește pavilionul urechii pentru diagnostic și tratament.