OK
X
antet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. en-tête)
1.
indicație
(tipărită)
în
partea
de
sus
a
unei
hârtii,
a
unui
plic,
conținând
numele,
adresa
etc.
ale
unei
instituții,
întreprinderi
sau
persoane;
header.
antetitlu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. avant-titre)
1.
text
înaintea
titlului
unei
cărți,
denumirea
instituției
sub
egida
căreia
apare,
numărul
seriei,
numele
colecției
etc.
antetracțiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antétraction)
1.
(med.)
flexiune
a
corpului
spre
înainte
provocată
de
contracția
mușchilor
abdominali.
antetren
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. avant-train)
1.
vehicul
pe
două
roți
care
tractează
tunuri,
obuziere,
chesoare
de
muniții,
mașini
agricole
etc.
antetrofofilă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. antetrophophyllum)
1.
(bot.)
partea
frunzoasă
cu
funcții
de
nutriție
(la
talofite).
antetrofosporofil
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lat. antetrophosporophyllum)
1.
(bot.)
organ
foliaceu
cu
funcții
de
nutriție
și
de
reproducere
(la
talofite).
spermanțet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Spermazet, fr., it. spermaceti)
1.
ceară
din
craniul
de
balenă,
de
delfin
și
din
craniul
și
grăsimea
de
cașalot,
folosită
în
industria
cosmetică
și
la
fabricarea
lumânărilor;
cetaceum.
avantren
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. avant-train)
1.
partea
anterioară
a
unei
mașini
agricole
pe
roți.
2.
antetren.
3.
(text.)
ansamblu
de
valțuri
cu
dinți
și
caneluri
dintr-un
dispozitiv
de
cardare
care
zdrobește
resturile
vegetale
atașate
de
flocoanele
de
lână.
flebotom
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. phlébotome)
1.
s.
m.
țânțar
din
regiunile
mediteraneene
sau
tropicale,
care
poate
transmite
omului
diverse
boli
infecțioase.
2.
s.
n.
lanțetă
folosită
în
flebotomie.
header
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. header)
1.
(inform.)
prima
parte
a
unui
fișier
sau
a
unei
înregistrări
care
descrie
conținutul
său;
partea
superioară
sau
textul
scris
în
partea
de
sus
a
unei
pagini,
broșuri
et
cetera;
antet.
parantetiza
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. parenthétiser)
1.
a
efectua
o
parantetizare;
a
pune
între
paranteze.
2.
(lingv.)
a
utiliza
paranteze
pentru
a
indica
elementele
constitutive
ale
unei
fraze.
3.
(chimie)
a
utiliza
paranteze
pentru
a
indica
constituenții
unei
formule
chimice.
scarificație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. scarification, lat. scarificatio)
1.
acțiunea
de
a
scarifica
și
rezultatul
ei;
scarificare.
2.
(med.)
incizie
superficială
făcută
în
piele
cu
un
instrument
(bisturiu,
lanțetă,
scarificator,
vaccinostil)
pentru
a
produce
un
flux
de
sânge
sau
serozitate,
pentru
a
efectua
o
vaccinare,
o
reacție
cutanată
sau
pentru
a
introduce
în
epidermă
anumite
medicamente.
3.
(etnologie)
incizie
efectuată
pe
piele
pentru
a
obține
cicatrici,
constituind
o
marcă
tribală,
un
rit
de
inițiere
sau
care
răspund
doar
unor
scopuri
estetice.
4.
(agricultură)
defrișarea
și
afânarea
cu
ajutorul
unui
scarificator.
5.
(arboricultură)
incizie
efectuată
pe
scoarța
unui
pom
fructifer
(sau
pe
o
ramură
de
viță
de
vie)
pentru
a
împiedica
curgerea
sevei
în
apropierea
fructelor.
6.
(var.)
scarificațiune.
vaccinostil
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. vaccinostyle)
1.
lanțetă
pentru
vaccinări.