OK
X
culoare
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
color
2.
FR
couleur
3.
EN
colour;
color
4.
DE
Farbe
5.
RU
окрaскa;
цвет
6.
HU
szín
culoare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. couleur, lat. color)
1.
senzație,
impresie
produsă
asupra
ochiului
omenesc
de
radiațiile
luminoase
de
diferite
frecvențe;
aspectul
colorat
al
corpurilor.
2.
~
caldă
=
culoare
aflată
în
prima
jumătate
a
domeniului
radiațiilor
luminoase
(spre
infraroșu).
~
rece
-
culoare
din
cea
de-a
doua
jumătate
a
domeniului
radiațiilor
luminoase
(spre
ultraviolet);
~
fundamentală
=
fiecare
dintre
culorile
(roșu,
galben,
albastru)
care
nu
pot
fi
obținute
prin
amestecul
altor
culori;
de
~
=
(despre
oameni)
cu
pigmentație
neagră,
galbenă
etc.
3.
(fig.)
opinia
unei
persoane,
a
unui
ziar,
a
unui
partid
politic
etc.
4.
nuanță,
ton.
5.
fel
de
a
evoca,
de
a
descrie
plastic
pe
cineva
sau
ceva.
6.
~
locală
=
reproducere
exactă,
într-o
operă
literară,
a
fizionomiei
sau
a
obiceiurilor
unui
popor,
ale
unei
țări,
epoci
etc.
7.
materie,
substanță
colorantă;
vopsea.
8.
fiecare
dintre
cele
patru
categorii
de
semne
ale
cărților
de
joc
(pică,
treflă,
caro
și
cupă).
închis la culoare
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
saturatus
2.
FR
saturé;
foncé
3.
EN
deep
4.
DE
dunkelfarbig
5.
RU
тёмноцветный
6.
HU
sötét
színű
întunecat la culoare
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
obscurus
2.
FR
foncé;
sombre
3.
EN
dark;
deep;
fuscate;
dusky
4.
DE
dunkel;
tief;
gefärbt
5.
RU
тёмный
цвет
6.
HU
sötét
színű
acaju
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acajou, port. acaju)
1.
s.
m.
arbore
tropical
din
America
și
Africa,
cu
lemnul
foarte
rezistent,
maro-roșcat;
mahon.
2.
adj.
inv.,
s.
n.
(de)
culoarea
acestui
lemn.
acianopsie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. acyanopsie)
1.
(med.)
formă
de
discromatopsie
care
constă
în
imposibilitatea
de
a
distinge
culoarea
albastră
(și
violetă,
pentru
unii
autori),
una
dintre
cele
trei
culori
fundamentale
(roșu,
verde
și
albastru).
acloropsie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. achloropsie)
1.
(med.)
formă
de
daltonism
constând
în
incapacitatea
de
a
vedea
verdele,
a
doua
culoare
de
bază;
deuteranopie.
acromic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acrhromique)
1.
(dermatologie)
a
cărui
piele
este
depigmentată;
fără
culoare.
agrementa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. agrémenter)
1.
a
da
culoare,
a
înfrumuseța
prin
adăugarea
unui
accesoriu
plăcut.
alait
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. alait)
1.
mineral
rar,
de
culoare
roșie,
din
Asia
Centrală.