Dictionar

atelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attelle)

1. piesă metalică, din lemn sau material plastic, pentru imobilizarea unui membru fracturat.
 

atelaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attelage)

1. animalele de tracțiune înhămate la un vehicul și harnașamentul necesar.
2. harnașament pentru caii unui atelaj (1).
3. echipament de legătură dintre două vehicule.
4. figură de stil, prin coordonarea unui termen concret cu unul abstract.
 

atelajier

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (atelaj + -ier)

1. lucrător într-o întreprindere agricolă având în grijă atelajele.
 

atelană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. atellane, lat. atellana)

1. piesă de teatru satirică jucată de tineri romani, din orașul Atella (Campania).
 

bagatelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bagatelle, it. bagatella)

1. lucru neimportant; fleac.
2. obiect de mică valoare.
3. (muz.) piesă muzicală scurtă, pe o temă ușoară, variată ca expresie și formă; bluetă (2).
 

curatelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. curatelle, lat. curatela)

1. instituție juridică pentru ocrotirea intereselor și administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate.
 

patelă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. patelle, lat. patella)

1. (antic.) farfurie de pământ sau de metal în care se punea mâncarea.
2. (anatomie) os mic și rotunjit situat în partea anterioară a genunchiului; rotulă.
3. (zoologie) gasteropod marin comestibil, având cochilia în formă de con puțin înalt, cu diametrul bazei de 5 cm.
 

atelaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attelage)

1. animalele de tracțiune înhămate la un vehicul și harnașamentul necesar.
2. harnașament pentru caii unui atelaj (1).
3. echipament de legătură dintre două vehicule.
4. figură de stil, prin coordonarea unui termen concret cu unul abstract.
 

atelajier

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (atelaj + -ier)

1. lucrător într-o întreprindere agricolă având în grijă atelajele.
 

bluetă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bluette)

1. (lit.) mică operă literară sentimentală și anodină.
2. (muz.) piesă muzicală instrumentală de scurtă durată, ușoară și nepretențioasă, marcată de sentimentalism; bagatelă.
 

curator

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. curateur, lat. curator)

1. persoană care exercită atribuțiile stabilite printr-o curatelă.
2. cel care lichidează o firmă falimentară.
3. administrator al unei case memoriale.
4. (var.) (înv.) curatore, (pop.) coratăr.
 

driver

Parte de vorbire:  I. s.m., II. s.n. [dʁaj.vœʁ]  
Etimologie: (engl., fr. driver)

1. I. conducător al atelajului într-o cursă de trap; jocheu care conduce un sulky.
2. șofer.
3. II. crosă (din lemn la jocul de golf, cu care se execută drive-uri.
4. etaj amplificator cu tuburi sau tranzistori, care atacă cele două etaje ale unui amplificator simetric.
 

PATEL(O)-, PATELI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. patell/o/-, patelli-, cf. lat. patella)

1. „patelă, rotulă”.