amploare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ampleur)

1. caracterul a ceea ce este amplu, larg; calitate de a fi amplu; mărime, întindere.
2. (fig.) desfășurare largă a unor gesturi sau fraze.

acrochinezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acrokinésie)

1. mobilitate deosebită, ca amploare și rapiditate a extremităților.

amplitudine

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amplitude, lat. amplitudo)

1. distanța dintre pozițiile externe ale unui corp care oscilează.
2. lungimea pasului unui cal.
3. (mat.) distanță care separă punctele extreme ale unul arc de curbă.
4. ~ a unui astru = arcul de orizont între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare (apune).
5. (fig.) întindere, amploare.
6. valoare absolută, maximă a elongației unei mărimi care variază periodic.
7. ~ climatică = diferența dintre valorile maximă și minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluțiile sale periodice.

anvergură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. envergure)

1. desfășurare, întindere.
2. distanța dintre vârfurile aripilor unui avion, ale unei păsări, unui fluture.
3. importanță, amploare a unei acțiuni, a unui proiect etc.

crawling peg

Parte de vorbire:   s. n.  
Etimologie: (engl. crawling peg)

1. (fin.) operație oficială de reducere succesivă, de mică amploare și la intervale de timp relativ scurte, a valorii paritare a unei monede, în funcție de scăderea puterii de cumpărare a acesteia.

denuda

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. dénuder, lat. denudare)

1. a lăsa nud; a despuia.
2. a scoate învelitoarea, protecția etc. care acoperă un lucru; a dezveli, a descoperi.
3. a îndepărta tegumentele, teaca etc. care acoperă ceva.
4. (fig.) a îndepărta elementele și ornamentele de prisos; (a face) să-și piardă amploarea.

epopee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épopée, gr. epopoiia)

1. poem epic în versuri, de mare întindere, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, de o deosebită însemnătate pentru viața unui popor; (p. ext.) operă epică de mare amploare; epos.
2. șir de fapte, de întâmplări eroice, glorioase.