contradictoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. contradictoire, lat. contradictorius)

1. (despre idei, tendințe, fenomene) care se contrazic între ele, care se exclud reciproc; contrar.
2. în ~ = în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva.

consistență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. consistance, it. consistenza)

1. stare a unui corp care are un anumit grad de densitate.
2. rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare.
3. (fig.) soliditate, tărie; fermitate.
4. (mat.) coerență (2).
5. (log.) însușire a unui sistem axiomatic de a nu fi contradictoriu.

contencios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după lat. contentiosus, fr. contentieux)

1. s. n. (în unele state) serviciu de avocați în cadrul unor organe ale puterii de stat, al unor întreprinderi sau instituții, care apără drepturile și interesele juridice ale acestora.
2. ~ administrativ = a) organ de jurisdicție care rezolvă litigiile dintre stat și persoanele fizice; b) ansamblu de forme după care se rezolvă asemenea litigii.
3. adj. care este contestat, discutabil; litigios.
4. (jur.) procedură ~oasă = procedură de rezolvare în contradictoriu de către un organ de jurisdicție a unui conflict de interese.

contradictorialitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după it. contraddittorietà)

1. principiu fundamental în dreptul civil, constând în obligația de a se face cunoscut părților învinuirile formulate împotriva lor și totodată dreptul acestora de a discuta în contradictoriu.

controversa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. controverser)

1. a discuta în contradictoriu.

controversă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. controverse)

1. discuție în contradictoriu asupra unei chestiuni; polemică, dispută.
2. (fam.) discuție aprinsă.

decidabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. décidabilité)

1. caracterul unui sistem ipotetico-deductiv contradictoriu și complet.
2. (logică) caracterul a ceea ce este decidabil, demonstrabil.
3. (inf.) caracterul unei probleme care poate fi rezolvată de un algoritm dat după un număr finit de pași.
4. (anton.) indecidabilitate.