decalaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. décalage)

1. decalare.
2. (fig.) lipsă de armonie, disproporție, nepotrivire.

decadraj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. décadrage)

1. (cinema) decalaj de imagine la proiecția unui film, care arată cadrul negru dintre fotogramele filmului.

decroșaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (I. fr. décrochage, II. fr. décrochement)

1. acțiunea de a (se) decroșa și rezultatul ei; decroșare.
2. I. acțiunea de a desprinde un obiect suspendat.
3. (educație) abandonarea unui curs înainte de finalizarea acestuia.
4. II. (arhitectură) decalaj între două elemente.
5. (geol.) falie în scoarța terestră de-a lungul căreia s-a produs deplasarea orizontală a straturilor.

defazaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. déphasage)

1. (fizică) diferența de fază dintre două mărimi alternative de aceeași frecvență; defazare.
2. faptul de a fi defazat, în decalaj orar.

dumping

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. dumping)

1. export de mărfuri la prețuri mult inferioare celor de pe piața internă și mondială, promovat de unele țări capitaliste, cu scopul de a pătrunde pe o anumită piață și de a impune apoi prețuri de monopol.
2. ~ valutar = dumping bazat pe decalajul creat între cursul, micșorat intenționat, al valutei naționale a țării exportatoare față de cursul valutei țării importatoare.
3. ~ sindrom = sindrom care survine postprandial la bolnavii cu gastroectomie, fiind determinat de pătrunderea bruscă a conținutului gastric în jejun și manifestându-se prin slăbiciune, amețeli, transpirație etc.

latență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. latence)

1. starea sau caracterul a ceea ce este latent; faptul de a fi latent, ascuns.
2. decalajul de timp dintre un stimul și o reacție.
3. fenomen, sentiment latent.
4. întârziere în manifestarea unui lucru.
5. (bot.) starea unei plante ale cărei funcții vitale par să fie temporar suspendate.
6. (informatică) timpul necesar unui pachet de date pentru a călători de la sursă la destinație printr-o rețea.
7. (med., biol.) inactivitate aparentă.
8. (psihanaliză) perioadă de ~ = perioadă intermediară între prima copilărie și adolescență, în care se poate observa o pauză în evoluția sexualității.
9. (psihiatrie) perioada în care nu se manifestă un simptom traumatic.

translație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. translation, lat. translatio)

1. deplasare a unei figuri plane sau a unui corp astfel încât toate punctele acestora să se miște de-a lungul unor drepte paralele, parcurgând distanțe egale.
2. (mat.) transformare geometrică punctuală, determinată de un vector, astfel încât unui punct din spațiu să-i corespundă un alt punct.
3. (inform.) decalaj automatic al programului într-o zonă oarecare a memoriei centrale prin modificarea conținutului registrelor de bază.
4. (biol.) traducere a informației genetice.
5. (stră)mutare.