legitima
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (fr. légitimer)
Etimologie: (fr. légitimer)
1. tr., refl. a(-și) stabili identitatea pe baza unui document legal.
2. tr. (fig.) a justifica, a îndreptăți.
3. a recunoaște unui copil născut înainte de căsătorie drepturile unui copil legitim.