bandulieră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bandoulière)

1. bandă de piele, de stofă, pusă de-a curmezișul pieptului, de care se agață sabia, pușca etc.
2. în ~ = de-a curmezișul pieptului.

decolta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décolleter)

1. a croi (o rochie, o haină etc.) în așa fel ca o parte a pieptului, a umerilor și a spatelui să rămână descoperite.

diagonal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. diagonal, lat. diagonalis)

1. adj. ca o diagonală; oblic.
2. s. n. (text) împletitură de fire care prezintă în țesătură linii paralele oblice.
3. s. f. segment de dreaptă care unește două vârfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru.
4. în ~ = de-a curmezișul.
5. (mil.) curea purtată de-a curmezișul pieptului.
6. bară, grindă etc. pusă în curmeziș.
7. linie de cale ferată care întretaie oblic mai multe linii paralele ale unei stații.

jabou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. jabot)

1. volan de dantelă (la îmbrăcămintea femeiască), care atârnă pe piept ca o cravată.
2. formație de păr, de pene în regiunea pieptului la unele rase de câini, porumbei sau canari.

pectoral, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m., III. s.n.  
Etimologie: (fr. pectoral, lat. pectoralis)

1. I. (anat.) care aparține pieptului, care privește pieptul.
2. se referă la medicamentele utilizate pentru a trata bronhiile și plămânii; care se folosește ca remediu în bolile de piept; care calmează țesuturile iritate ale aparatului respirator.
3. (și substantivat) mușchi ~ = mușchi lat pereche, care se inserează pe primele șase cartilaje costale, claviculă și humerus.
4. care acoperă sau împodobește pieptul; care se poartă pe piept.
5. cruce ~ă = cruce purtată pe piept, suspendată de gât cu un lanț, de către anumiți demnitari ecleziastici, ca însemn al titlului lor.
6. se referă la aripioarele din față ale peștilor (ex. înotătoare ~e).
7. II. mușchi al pieptului (mușchi ~).
8. III. ornament sau protecție purtată pe piept.
9. pieptar de metal, piesă a armurii romane.
10. bucată de stofă ornată cu pietre scumpe, pe care o purtau pe piept faraonii, la egipteni și marele preot, la evrei.

rever

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. revers)

1. partea răsfrântă a unei haine în prelungirea gulerului, de o parte și de alta a pieptului.
2. (tenis) lovitură executată de pe partea stângă, printr-o mișcare de jos în sus, cu partea exterioară a paletei.