Dictionar

croială

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (croi + -eală)

1. felul cum e croită o haină; tăietură.
2. (fig.) fel de a fi; caracter.
3. (înv.) plan, arhitectură.
4. (var.) (reg.) curuială.
 

croișlog

Parte de vorbire:  s.n. (reg.)  
Etimologie: (ger. Schlag, cf. durșlog)

1. spărtură de un metru, care face legătura între două galerii de mină suprapuse, prin care se aruncă sterilul.
 

croit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (v. croi)

1. faptul de a croi; croire.
2. îndeletnicirea de a croi.
 

croitor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (croi + -tor)

1. meseriaș sau muncitor care croiește și coase haine.
2. (entom.) gândac mare, cu coarne lungi în forma unor foarfece, care trăiește mai ales pe stejari (Cerambyx heros); (reg.) gornic.
3. mușchi fixat între osul iliac și fața internă a tibiei (prin a cărui contracție se produce încrucișarea picioarelor).
 

croitoreasă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (croitor + -easă)

1. femeie care se îndeletnicește cu croitul și cusutul hainelor, al rochiilor etc; cusătoreasă.
 

croitoresc, -ească

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (croitor + -esc)

1. specific croitorilor sau croitoriei.
2. care aparține croitorilor sau croitoriei.
3. care provine de la croitori sau croitorie.
4. care se referă la croitori sau la croitorie.
 

autocodor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autocodeur)

1. (inform.) sistem de programare simbolică prin prezența de macroinstrucțiuni.
 

bie

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. biais)

1. (croitorie) fâșie de material textil tăiată oblic.
2. linie, sens, direcție oblică; oblicitate.
3. (expr.) în ~ = oblic; (fig.) într-un mod indirect, pieziș, pe ocolite.
 

canceriform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cancériforme)

1. (med.) care arată ca un cancer, care are aspectul lui; cancroid.
 

centimetru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. céntimètre)

1. s. m. măsură subdivizionară de lungime, a suta parte dintr-un metru.
2. s. n. panglică lungă de 1 cm (și jumătate) cu diviziuni zecimale, pentru măsurat în croitorie, în magazine de textile etc.
 

charleston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. charleston)

1. dans american de perechi împrumutat din folclorul negrilor, cu mișcări foarte repezi, prin flexiunea părții de jos a picioarelor; melodia corespunzătoare.
2. talger ~ = talger (cinel) dublu, acționat cu piciorul de către baterist, în orchestra de jaz.
3. croială specială de pantaloni.
 

chimonou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. kimono)

1. halat cu mâneci foarte lungi.
2. croială de îmbrăcăminte femeiască în care mâneca este dintr-o singură bucată cu talia.
3. haină femeiască (de casă) croită astfel.